Diferenţa dintre pantofii Oxford şi pantofii Derby

Am gasit acest articol despre pantofii Oxford  pe blogul lui Remus Alexandru, unul dintre cei mai priceputi oameni din domeniul stylish dupa parerea mea.

Diferenţa dintre pantofii Oxford şi pantofii Derby

Pantofii Oxford 
   Un Oxford este un stil de pantof cu şiret, caracterizat prin faptul că are carâmbii închişi/cusuţi. Acest tip de pantofi au apărut pentru prima dată în Scoţia şi Irlanda, unde mai sunt cunoscuţi sub numele de Balmorals. În Franţa, pantofii Oxford sunt cunoscuţi sub numele de Richelieu. Ei au devenit populari în secolul al XIX-lea.
Acest tip de pantof se poate prezenta sub mai multe forme:
- full brogue Oxford (sau wingtip) : cu bombeul în forma literei W, închipuind două aripi :

  - half brogue Oxford: este o variantă uşor modificată a modelului de mai sus şi prezintă o suprafaţă texturată numai pe bombeul pantofului:

- Oxford captoe (toecap):  îşi au denumirea de la cusătura care delimitează botul de restul pantofului. Pe varianta neagră, reprezintă cel mai formal model de încălţăminte bărbătească. Se pot purta atât la birou cât şi la evenimente de ceremonie sau recepţii formale :

- variantă Oxford punched captoe : asemănători atât cu half brogue cât şi cu captoe, au o cusătură dublă pe bot între care se găsesc perforaţii decorative:

Pantofii Derby
   Un Derby este un stil de pantof cu şiret, caracterizat prin faptul că are carâmbii deschişi/necusuţi. În America şi Anglia denumirea mai comună a acestor pantofi este de Bluchers, după mareşalul prusac care împreună cu Wellington l-a înfrânt pe Napoleon la Waterloo.  Pantofii Derby/Bluchers se găsesc în aceleaşi variante ca şi Oxford: simpli, captoe , punched captoe, etc.  Spre deosebire de Oxford, aceşti pantofi nu sunt la fel de eleganţi, se pot purta de cine nu este obligat de conjuctură să poarte Oxford. De asemenea sunt şi mai comozi de încălţat şi descălţat, având carâmbii deschişi:

Atât pantorii Oxford cât şi cei Derby se pot prezenta în varianta din piele netedă cât şi în varianta din piele întoarsă:

Aşadar,  marea şi principala diferenţă dintre pantofii Oxford şi pantofii Derby este cusătura dintre părţile laterale (sau lipsa ei) :  

inspiraţie text: Bernhard Roetzel - Gentleman Ghidul etern al modei masculine
sursă foto: http://www.crockettandjones.com

http://what-id-wear.tumblr

am gasit pe tumblr.com  aceasta pagina destinata femeilor.eu zic ca ii puteti trimite linkul domnisoarei pe care o placeti sau care credeti ca are unele probleme cu stilul......asa ca un apropo!

Clujana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Clujana este o fabrică de încălțăminte din municipiul Cluj-Napoca. Fabrica a fost înființată în anul 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”^[1]. După primul război mondial a devenit societate pe acțiuni, schimbându-și denumirea în "Dermata" și devenind cea mai mare fabrică de încălțăminte din România.

A fost confiscată de guvernul comunist în 1948 și redenumită în "Fabrica de încălțăminte Janos Herbak", apoi "Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj", iar în final "SC Clujana SA". În 1948 a fost naționalizată de guvernul comunist. În anii 80 fabrica ajunge cea mai mare de acest gen din estul Europei. Avea 8.000 de angajați, cu secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte, și articole din cauciuc.

Ca urmare a managementului neadecvat, după revoluție fabrica decade, ajungând să fie declarată falimentară în 1999 și închisă^[1]. La momentul respectiv, compania avea 2.816 de muncitori^[2]. Ulterior în 2004 se redeschide o secție a fabricii cu doar 35 de angajați, secție care se extinde de-a lungul anilor, ajungând în 2009 la peste 300 de angajați. 90% din producția actuală este exportată.

Din anul 2003 noii acționari hotărăsc reluarea activității^[1]. În 2003, Guvernul a decis trecerea pachetului de acțiuni majoritar în proprietatea județului Cluj și administrarea Consiliului Județean^[1]. Datoria de 5 milioane de euro față de stat a fost convertită în acțiuni în 2004, AVAS devenind acționar majoritar, cu 80% din acțiuni^[1]. Administrarea companiei a fost cedată apoi de către AVAS către Consiliul Județean Cluj, care deține 93,16% din acțiuni, 6,83% din acțiuni fiind deținute de alți acționari^[1].

Număr de angajați în 2011: 400^[3]